Omul bun păcătuieşte …

Omul bun păcătuieşte,
Și-l apucă-amarul!
Suferinţa poate creşte,
Tot umplând paharul,

Până când un DOMN din Ceruri
Ȋl mai iartă-oleacă!
Ruga dusă spre Eteruri,
Poate chiar să-I placă

CELUI care vede toate,
Și de toţi se-ndură!
Iar ACESTA, vrea, şi-i poate
Da o Viaţă pură!